Interviu cu Sylvia Whitman de la Shakespeare and Company

Aducerea Tumbleweeds în secolul XXI …

CT: Te consideri francez?

SW: Nu, nu chiar. M-am născut la Paris și mă simt extrem de parizian în multe feluri. Când m-am întors … toate aceste amintiri din copilărie - mirosul metroului sau stilul ferestrelor - toate aceste amintiri senzoriale din copilarie au revenit și m-au făcut să simt un asemenea familiaritate cu orașul . Deci mă simt total acasă, dar în același timp foarte diferit. Cred că atunci când te-ai dus la școală într-o altă țară, aceștia sunt într-adevăr anii tăi formați. Nu cred că te simți cu adevărat 100% francez dacă nu mergi la școală aici. (…) Am un pașaport american pentru că tatăl meu Shakespeare și fondatorul companiei George Whitman este american, dar cred că mă simt mai mult decât orice din Londra, ceea ce este ciudat pentru că eram acolo doar trei ani .

CT: Tocmai ați publicat prima emisiune nouă Revista Paris , Shakespeare și revista literară proprie a companiei. Îmi puteți spune despre acest proiect?

SW: Aceasta este de fapt o reîncarnare a revistei tatălui meu, care a fost publicată prima dată în 1957 - și apoi a făcut încă două în anii '80 - dar a fost foarte aleatoriu și deloc făcută în mod regulat. Deci, acesta este numărul patru. Am publicat-o, iar editorul Fatema Ahmed a fost anterior editorul Granta revistă.

(Interviul continuă pe pagina următoare)

"O utopie socialistă care se comportă ca librărie"

CT: Tatăl tău a șocat într-un anumit punct: "Librăria este o utopie socialistă care se comportă ca o librărie". Credeți că reușiți să păstrați acel spirit în viață și, dacă da, cum faceți acest lucru în această economie, care nu este la fel de bună cu librării independente?

Citiți înrudite: Cele mai bune librării din Paris

SW: Încerc cu siguranță să păstrez această filosofie. Tatăl meu este atât de extrem de uneori în modul în care spune lucrurile … Îmi place. E atât de romantic și nu-i pasă ce gândește cineva. (…) Acest citat este cu siguranță foarte important pentru mine și pentru oamenii care lucrează acolo că păstrăm acest lucru (spiritul). O parte importantă a acestui lucru este ca acești tineri scriitori dormind în librărie. Și am încercat să o fac puțin mai strictă. (…) Spațiul este atât de mic, am decis că vreau doar scriitori (…) și asta a făcut o enormă diferență. Mi-am dat seama că nu era destul de clar. că trebuie să scrieți ceva pentru a rămâne aici. Poți să faci tot felul de lucruri … să scrie muzică sau poezie. (…) Și pare să fie foarte invigorantă și încurajatoare pentru oameni când facem acest sistem. Acest sistem de "tambururi" face librăria, spre deosebire de orice altă afacere.

Citiți înrudite: Participați la un turneu de călătorie literară de la Paris

Atât de mulți oameni sunt surprinși să găsească acest tip de sistem beatnik în inima Parisului … este într-adevăr unic. Mulți dintre ei stau mult timp sau se întorc. Avem o relație grozavă cu ei și ei se lasă mult mai pozitivi într-un fel. Doar simțind că poți fi generos față de alți oameni și că va funcționa. Puteți avea încredere în oameni și le cereți să fie responsabili și în general vor.

CT: Se pare că vedeți afacerea dvs. ca fiind una care participă la creația și dialogul literar și dacă acest aspect nu mai există …

SW: O parte din sufletul său ar fi pierdut … ar fi mai rece. Am contactat, de fapt, zece sau mai multe foste "tumbleweeds" pentru o caracteristică specială în Revista Paris și a fost uimitor de a intra în contact cu ei. Au fost la magazin în anii '50 și '60 (…) și fiecare dintre aceștia 10 aproape a plâns când i-am contactat. Ei au spus că am adus înapoi atâtea amintiri și se mișcă să se gândească. Apoi le-am trimis prin e-mail ceea ce au scris la începutul anilor '20 … visele lor … este foarte intensă. Mi-am dat seama în acest sens cât de important a fost șederea pentru ei, așa că pare să fie ceva care trebuie să continue.

Festivalul și Festivalul Literar Festivalul, trecut și prezent

CT: Ați co-lansat Festivalul literar Shakespeare și Festival, cunoscut și sub numele de "Festivalandco", în 2003. Cum sa întâmplat acest lucru?

SW: Am facut primul festival in 2003 si a fost primul an in care am fost si la Shakespeare si Company. Era foarte intensă. A fost foarte mult făcut într-un mod foarte naiv. Patru prietene și eu … ne-am gândit, vom face un festival imens, 9 zile … și după aproximativ 6 zile am murit! Era centrat pe poeții bătut … și scriitorii doreau să petreacă tot timpul. Aveau vreo 70 de ani, iar noi eram în 20 de ani și am spus: "Vă rog, vrem să dormim!" A fost jenant … rolurile au fost inversate.

Am început festivalul, pentru că, când am ajuns, tata a fost deja 88 și nu avea energia pe care o avusese înainte. Totul era puțin prăfuit. Au fost doar grupuri turistice care urmau să vină, și vorbeau fără sfârșit despre anii '20 și '50. Și a devenit puțin plictisitor să vorbim despre trecut. Este o istorie atât de interesantă, bogată, literară, care sa întâmplat la Paris, dar am vrut să spunem bine, ce se întâmplă acum ? Și puneți ceva nou în ea. Sunt atât de mulți tineri care se află la librărie și nu am simțit că evenimentele au reflectat faptul că tinerii. Iar ideea a fost să fie un fel de explozie de energie și să-i trezim pe toată lumea și să spunem: "Uite, se întâmplă ceva acum."

Citiți înrudite: Participați la un turneu de călătorie literară de la Paris

Am fost îndrăgostit de acest parc (chiar de la librărie), care are cel mai vechi copac din Paris, cea mai veche biserică din Paris - este doar un parc frumos, dar nu există niciodată evenimente care să fie organizate acolo. Părea ca un fel de spațiu ideal - nu avem mult spațiu în librărie, așa că părea un spațiu idilic, într-o marcaj chiar vizavi de Catedrala Notre Dame. A fost să pună niște energie înapoi în librărie și să exploreze acest spațiu. De asemenea, nu am știut despre niciun festival literar major ținut în inima Parisului, care părea cam ciudat, având în vedere explozii de festivaluri literare în Marea Britanie, de exemplu. Acesta este un astfel de oraș literar, a fost ciudat să nu ai asta.

Citiți înrudite: Cele mai bune librării din Paris

Așa cum am spus, a început să fie foarte tânără și naivă, dar am avut o foarte bună reacție la festival și oamenii păreau să se bucure de ea. Și am fost foarte norocoși să obținem de la bun început sponsori buni, cum ar fi Eurostar. Apoi revizuirea cărților din New York în 2008.

PAGINA ULTERIOARĂ: Despre politică și povestire

Festivalul literar Shakespeare și Compania 2010: Politică și povestiri

CT: Spuneți-mi despre tema festivalului de anul acesta: politică și povestiri.

SW: Această temă a apărut pentru că am avut un astfel de panou interesant despre politică la ultimul festival, și aceasta a fost într-adevăr perioada în care a existat Obamamania completă. Era ceva electric, acel panou de lectură. Și ne-am gândit: "Asta e interesant, pentru că atât de mulți oameni au devenit politici din cauza lui Obama … un fel de o nouă generație nouă". Așa că am crezut că acest lucru ar putea fi un subiect bun - de asemenea, pentru că mass-media se schimbă atât de mult, mai ales cu internetul, că punerea împreună a acestor două cuvinte, "politică" și "povestiri", părea foarte actuală. acea umbrelă.

Am încercat într-adevăr să alegem o gamă reală de autori și să avem poezie acolo, dar și o mulțime de teme de actualitate, deci există o mulțime de scriitori sud-africani și evenimente din Africa de Sud.

Citiți înrudite: Cele mai bune librării din Paris

CT: Atât de mulți scriitori se mândresc că sunt apoliți … dar este cu adevărat posibil să fie așa?

SW: Este adevărat că, în a avea o temă, adesea scriitorii scriu înapoi și spun: "Nu sunt un scriitor de călătorie - sunt scriitor de ficțiune", sau "nu sunt scriitor politic". (…) Cred că acestea sunt întrebările pe care vrem să le ridicăm: Scriitorii simt că ei ar trebui să să comentați despre societate și să luați acest rol? Unii scriitori sunt convinși că este un rol pe care ar trebui să-l asume și alții sunt 100% împotriva lui. Așa că cred că va apărea inevitabil în discuții.

Citiți înrudite: Participați la un turneu de călătorie literară de la Paris

CT: Ce autori sunteți deosebit de entuziasmați în gama 2010?

SW: Jack Hirschman îl deschide. (…) Este un poet bătut (..) și e ca un urs - are vocea asta roșie și are o prezență atât de mare, de fapt este fantastic să deschidă festivalul - o să-i trezească pe toți sus.

Natalie Clein este această violoncelă incredibilă și va juca în parc, dacă vremea este plăcută, la fel de aleator. Așa că ar trebui să fie grozav.

Scriitorul britanic Will Self va fi grozav, pentru că este un interpret foarte bun. Vor exista o conversație între Will Self și Martin Somis, care ar trebui să se dovedească foarte interesant și neobișnuit … Nu cred că au făcut ceva împreună înainte.

Sunt atât de entuziasmat de poetul și scriitorul pakistanez Fatima Bhutto … ea a văzut că întreaga familie a fost asasinată, iar memoria pe care ea a scris-o este absolut fascinantă, importantă și puternică. Se explică multe despre Pakistan și este foarte sinceră.

Jurnalist Emma Larkin va fi cu adevărat grozavă - de fapt, este pseudonimul ei. Poate că e chiar bărbat … nu avem nicio idee. Ea vine deghizat și nimeni nu are voie să facă fotografii … (…) este într-adevăr unul foarte serios, dar va fi o conversație cu adevărat interesantă despre Birmania.

Jeanette Winterson este întotdeauna incredibil … când a vorbit la ultimul festival, oamenii au avut cu adevărat lacrimi în ochii lor. E foarte puternică și este o persoană excepțională.